articol recuperat si postat in 01.2016

Releu de semnalizare


   Orice autovehicul, cat de vechi sau nou este, are in componenta un releu de semnalizate...

   In "Catalog - cicuite integrate analogice", Editura Tehnica, 1983, la pag. 121-126 gasim circuitul integrat TBA315E/315N (temporizator de putere)...

   Configuratia terminalelor, in functie de capsula este urmatoarea:



  In cartea "Electronica ajuta" scrisa de dl. I.C. Boghitoiu din 1982, este articolul:

Semnalizator dreapta, stanga si avarie

   Instalatia pentru semnalizare dreapta-stanga folosita in prezent in constructia multor tipuri de automobile are ca element de comutare intermitenta a becurilor un releu termic. In ultimul timp si-au facut aparitia autovehicule la care aceasta instatalatie este complet tranzistorizata. Comparand cele 2 sisteme din punct de vedere al sigurantei in functionare, practica a demonstrat ca instalatia tranzistorizata are o viata incomparabil mai mare decat a releului termic, iar defectiunile in exploatare sunt aproape inexistente.
   Consumul instalatiei tranzistorizate este practic consumul becurilor aflate la un moment dat sub tensiune, iar manevrarea ei se face in acelasi mod cu manevrarea instalatiei cu releu termic.
   Reglarea si adaptarea unei astfel de instalatii la orice autovehicul nu ridica probleme de reglaje speciale, de materiale deosebite sau de o anumita specializare.
   In cele ce urmeaza propunem o astfel de schema care in afara de faptul ca permite obisnuita semnalizare drerapta-stanga mai permite si asa-numita semnalizare de avarie care consta in aprinderea cu intermitenta a tuturor becurilor.


   Schema ... cuprinde un numar de cinci tranzistoare in care T4-T5 lucreaza ca multivibrator astabil, T2-T3 ca releu (comutator) electronic, iar T1 ca amplificator de curent continuu pentru becul (lampa) de control de la bordul autovehiculului. electronic. Comanda aprinderii becurilor semnalizatoare in cazul schimbarii directie de mers se face cu ajutorul comutatorului K1 cu trei pozitii de lucru (dreapta, repaus, stanga) si care se afla in instalatia oricarui autovehicul.
   Pentru functionarea schemei in caz de "avarie" vom actiona comutatorul K2.
   Schema functioneaza in felul urmator:
   La actionarea intrerupatorului I tensiunea de 12V luata de la acumulatorul autovehiculului este aplicata intregii scheme, prin intermediul unei sigurante de 3A. Din acest moment, multivibratorul astabil realizat cu T4-T5 incepe sa oscileze, intre colectorul fiecarui tranzistor si masa putandu-se masura un salt de tensiune de circa 12V. Aceste salturi de tensiune se succed cu o frecventa medie de 1Hz, respectiv un salt pe secunda.
   De la colectorul lui T4 prin R3 salturile de tensiune sunt aplicate direct pe baza lui T2 (tranzistor de putere), care se va deschide si se va bloca in frecventa data de astabilul T4-T5.
   Din schema se observa ca T2 este conectat cu colectorul direct la +12V, iar sarcina (becurile L1-L4) este conectata prin intermediul lui K1 sau K2 intre emitor si masa. Acest mod de a conecta tranzistorul T2 a fost impus de faptiul ca becurile L1-L4 au prin constructie o borna la masa.
   Daca K1 este comutat pe pozitia "stanga", atunci curentul ce circula prin T2 va aprinde becurile L3-L4.
   La fel se petrec lucrurile si atunci cand trecem pe K1 in pozitia "dreapta" tranzistorul T2 trebuind sa fie privit ca un intrerupator care conecteaza si deconecteaza ritmic bratul lui K1 la +12V.
   Cand se conecteaza K2 (indiferent in ce pozitie se afla K1) atunci tensiunea de +12V ce apare intre emitorul lui T2 si masa este cuplata celor doua perechi de becuri prin D1-D2. Deoarece aceste diode sunt conectate in asa fel ca ele sa conduca, rezulta ca toate cele patru becuri vor lumina in ritmul dat de multivibratorul T4-T5.
   Pentru controlul functionarii schemei, la bordul autovehiculului se va monta becul L5, bec care va ilumina in ritmul de semnalizare, insa in contratimp cu restul becurilor. Acest bec este conectat prin intermediul lui T1, tranzistor ce este adus in stare de conductie ori de cate ori baza sa primeste o tensiune negativa de polarizare prin intermediul lui R1.
   Astfel, cand becurile L1-L2 sau L3-L4 sunt aprinse, intre masa si emitorul lui T2 se poate masura o tensiune in jur de 11,5V Aceasta inseamna ca R1 va primi din emitorul lui T1 o tensiune de numai -0,5V si ca atare T1 va sta blocat, iat L5 stins. Cand becurile L1-L2 sau L3-L4 sunt stinse, tensiunea pe R1 in punctul de contact cu emitorul lui T2 este de -12V, tensiunea suficienta ca prin R1 sa se aduca tranzistorul in conductie, iar becul L5 sa se aprinda.
   Montajul poate fi realizat pe o placuta cu cablaj imprimat si introdusa intr-o cutie de tabla, care va fi faxata sub bordul autovehiculului. Tranzistorului T1 si T2 vor fi fixate pe cate un mic radiator confectionat din tabla de aluminiu de 0,5..1mm.
   Conexiunea se va realiza cu sarma litata si izolata in camasa de vinilin cat mai groas.
   Pentru reglarea ritmului de semnalizare la alte valori decat cele obtinute cu cele indicate in schema de fata, va trebui sa modificam in limite mici valorile lui C1-C2 sau R5-R6.
   Inainte de a fi montata la autovehicul schema poate fi incercata pe masa de lucru, folosind in acest scop un redresor capabil sa asigure 12V la un curent debitat de 2A sau chiar acumulatorul autovehiculului.

  Am redesenat schema in clasicul program EAGLE, pastrand notatia pieselor:



  Augustin a realizat montajul, punand condensatorii din oscilator de 22uF in loc de 10uF, deoarece frecventa oscilatorului era prea mare:

   Am simplificat schema, pastrand notatiile unui releu industrial romanesc:

si modul de montare este:

Am realizat si o simulare a functionarii in Liveware, ca filmulet:


  In almanahul TEHNIUM 1986 este articolul "Modernizarea instalatiilor electrice".. schema semnalizatorului este:



  La adresa http://inginerie.protectia-mediului.ro/electronica/montaje/auto/semnalizator.htm (care nu mai este valabila) am gasit o schema de semnalizator auto care foloseste tot un 315..

  In revista Tehnium 1/2004 am dat de articolul "Aplicatii practice ale circuitului integrat TBA 315", unde apare, pe langa schema prezentata mai sus, si schema releului de semnalizare produs de ELECTROPRECIZIA Sacele si este montat pe unele Oltcit-uri.

  In revista Tehnium 12/1992 a aparut un articol care prezinta o schema simpla de semnalizator cu 2 tranzistoare ("Semnalizator electronic de directie si avarie" - ing. Serban Naicu)


Lista de piese:
R1=1K1
R2=R3=9K1
C1=C2=100uF/16V
D1=D2=D3=1N4001
T1=T2=BC107
Rel= releu tip RM6 (12V)

  Dupa cum se constata, montajul in sine este un simplu multivibrator/circuit basculant astabil/CBA.. modul de conectare al acestuia la instalatia electrica a masinii este foarte ingenios si incredibil de simplu.. montajul se alimenteaza prin diodele D2, respectiv D3.. deci se poate adapta la orice tip de CBA, desi acesta este cel mai simplu posibil..
- S1 reprezinta maneta semnalizatorului de directie, iar S2 - comutator avarii
- B1, B2 - becuri semnalizare stanga
- B4, B5 - becuri semnalizare dreapta
- B3 - bec indicator bord semnalizare
- B6 - bec indicator bord avarie

..cablajul ar arata cam asa:

  Am redesenat si eu schema in EAGLE


  Deoarece aceasta schema se conecteaza altfel decat un releu inductrial, voi prezenta si modul de conectare:


  Un releu industrial are 4 borne: plus (permanent), minus (masa), R si C (nu retin acum conectarea corecta), la becul de bord si celalalt la comutatorul de semnalizare...

  Releul nostru are conectat plusul permanent (plus) in comutatorul de semnalizare.. care se conecteaza, la randul lui in STIN (intrare stanga), respectiv DRIN (intrare dreapta). Becurile de semnalizare se conecteaza la STOUT (iesire stanga) pentru partea stanga, respectiv DROUT (iesire dreapta) pentru partea dreapta... becul de bord se conecteaza intre cele 2 iesiri.


  Un alt model de semnalizare gasim la http://circuitos.tripod.cl/schem/r6.gif

  In cartea "Electronica auto", aparuta la Ed. Teora, am gasit o alta schema:

Electronica auto

  Montajul ar putea arata cam asa (fara tranzistor pe cablaj):

sau asa:

Intoarcere la pagina principala